Pandurii: faliment premeditat?

de Alin Peptan

Fără îndoială că întrebarea zilei printre chibiții gorjeni (și nu numai), este una ce a devenit extrem de legitimă și chiar presantă: ”Va reuși Pandurii să supraviețuiească?” Sau măcar… ”până la anul?” Ei bine, și mess-media locală, dar și centrală, au încercat să dezbată subiectul acordând spații mari de cerneală, însă de prea puține ori s-a adus în atenție regimul care a dus la această situație. Nu neapărat de cauzalitate pentru că acolo se știe în mare că CEO este principalul ”vinovat”, ci de factorii de răspundere DIRECTĂ care au accelerat sau au încurajat colapsul financiar al pandurilor. Dincolo de pasivitatea ”nedeclarată” a oficialităților locale (pentru că atunci când vine vorba de declarațiile și promisiunile acestora, problema trebuia rezolvată la fiecare ședință AGA din ultima vreme), un mare semn de întrebare rămâne în dreptul actualei conduceri a clubului de fotbal gorjean. Mai precis asupra gestionării ”momentului zero” reprezentat de anunțul mai mult decât declarat al principalului sponsor, de la începutul acestui an, de a închide robinetul ”pe termen nelimitat” către Pandurii. Desigur, momentul cu pricina venea cum nu se poate mai rău atunci, mai ales pentru trupa lui Edi Iordănescu, care se vedea rămasă fără finanțare peste noapte, în cel mai important prag al sezonului: play-off-ul. Târâș-grăpiș, echipa a reușit însă, să termine stagiunea și de pe o poziție onorantă (un loc pe podiumul Ligii I), dar cu prețul unor datorii însemnate. Mai întâi către jucători și staff-ul tehnic și mai apoi, către terțe instituții, persoane, foste sau actuale… Ce a urmat rămâne totuși, decizia cea mai contestată (și greu de înțeles pentru unii, dar nu și pentru Iordănescu Jr, care a simțit imediat cacialmaua și a spus ”Pas”): în loc să strângă cureaua la maxim și să pună problema doar a supraviețuirii, Narcis Răducan a plusat încă o dată cu ”un nou început”, dar culmea, bazat cam pe aceleași investiții costisitoare! Motivând pe continuarea performanței și bazându-se doar pe banii drepturile TV și eventual, vânzarea unor jucători (care, până la urmă s-a dovedit a fi mult prea supraevaluată), conducerea pandurilor a uitat până și de anul electoral încă neîncheiat, dar și de faptul că… este singur, singurel. Bine, acest ultim amănunt l-a ajutat să-și păstreze în schimb remunerația lunară de 8.500 de euro (bașca bonuri de carburant, nelimitate și mașină de serviciu la dispoziție 24 de ore din 24), în vreme ce restul cheltuielilor au fost reduse cu 30%! Revenind însă, la ”bunul mers” al pandurilor, campionatul cel nou a început, transferurile s-au succedat de parcă în joc era titlul, iar datoriile au revenit în atenție. De această dată ca un pumnal! Până și ”portavocea” Răducan, speriat nevoie mare, ”amenința” cu demisia dacă nu vin bani de unde trebuie… Din nefericire, acele ședințe săptămânale ale Membrilor Asociați derulate în ultima vreme nu au adus nici ele nimic în afară de promisiuni, iar situația de acum pare una fără ieșire. Poate, singura ieșire, așa cum am mai menționat și în alte dăți, ar fi insolvența, însă cum clubul Pandurii nu este unul privat, va trebui să se treacă la o reorganizare generală ce va dura cel puțin 2 luni până să se ajungă la cadrul legislavit corespunzător.

PS: Ca și concluzie, marea întrebare ce merită un răspuns cât mai rațional este următoarea: Oare nu cumva strategia conducerii pandurilor pe acest început de sezon a semnat colapsul? Unii ar spune chiar că a fost ceva premeditat! Legat de interesele personale ale altora de a pleca de la Târgu Jiu cu ceva „material”, legat de pasivitatea mai marilor Gorjului…

creme

creme

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *