De aia, pentru că poate. Sau, pe scurt, din rea voință. Exclud ideea de prostie. Nu, o exclud clar. Dar să detaliem de ce am ales să scriu astăzi despre ceva ce va afecta inevitabil activitatea tuturor colecționarilor români…
În cazul în care mai avea cineva dubii că onor statul român își bate joc de cetățenii români, în toaaate sectoarele de activitate, a apărut și-o pisică moartă, aruncată de o entitate care are rolul de a ajuta și a promova actul cultural. Indiferent de domeniu. Dar care face șușu de sus pe noi toți. Cine e? Ministrul Culturii. Sau Inculturii?!
Concret, a apărut un proiect al Codului Patrimoniului Național, o aberație la fel de mare ca actul logicii din mintea celor care l-au conceput. Dacă în orice țară întreagă la cap statul sprijină colecționarii și colecțiile private, la noi… e ca la nimeni. În linii mari, noul Cod impune ca orice ai prin casă (cumpărat, moștenit, primit etc.) și este sub 1947, să devină al statului. Dacă nu este la stat, e ca și cum ai fi în ilegalitate, căci ai deține bunuri de patrimoniu național. Ai o carte rară de Eminescu, eventual prima ediție, primită de la bunici? Paaaa, devine a statului! Ai un timbru „Cap de bour”, probabil cumparat cu mari sacrificii de la cine știe ce licitație internațională sau de la vreun alt colecționar? Paaa, devine al statului! Ai o monedă de 5 lei 1884 sau 1885? Ori poate un 2 lei 1900 sau 1901? Paaa, toate pleacă la stat. Care stat, în toate exemplele mele, nu a băgat vreun leuț (vechi sau nou) alături de tine când ai cumpărat piesele astea. Care stat este nefuncțional, corupt, putred și plin de miserupism, dar care își dorește colecțiile private strânse cu greu de oameni…
Nu aduc în discuție competența celor care au inițiat aberația asta de proiect al Codului Patrimoniului Național. Nu, că mă apucă dracii. Reiterez ce spuneam/scriam mai sus: sunt convins că nu e vorba de incompetență, ci strict de răutate în stare pură.
Vom vedea ce va fi. Dar, prin tot ceea ce face, statul român își bate joc de cetățeanul plătitor de taxe și impozite. Care are și el o pasiune: colecționatul… Să-i fie rușine! Cum cui? Colecționarului. De ce s-a apucat el de așa ceva?
Prima chestie majoră care se va petrece, dacă intră în vigoare acest nonsens? Multe piese bune, care ar fi rămas în România, vor pleca în alte colecții. Din afară!!!
Ionuț Catrina
