Complexul Energetic Oltenia și Gorjul se îndreaptă în mod programat către haos, dacă nu vor fi luate de acum măsuri pentru reorientarea economică și generarea de alternative care să creeze dezvoltare și noi locuri de muncă. Mii de angajați din cadrul Complexului Energetic Oltenia vor ieși la pensie până în anul 2026. Este vorba de jumătate din numărul actual de salariați. Acest lucru va presupune un minus de 5.000 – 6.000 de locuri de muncă în economia județului Gorj. Vor fi minusuri în lanț nu numai pe piața muncii și în economia locală, ci și în bugetele primăriilor.
Jumătate din primăriile din Gorj mizează pe veniturile încasate sub formă de impozite de la Complexul Energetic Oltenia. Compania deține cariere miniere, termocentrale și foarte multe active pe teritoriul a zeci de unități administrative-teritoriale. Primăriile iau în calcul an de an în bugete banii primiți de la Complexul Energetic Oltenia. Sumele sunt alocate pentru activitatea de funcționare a primăriilor sau pentru dezvoltare. Mai este și capitolul investiții sau al cofinanțărilor. Dacă nu vor mai veni peste 5 ani bani de la Complexul Energetic Oltenia, ce se va alege de anumite primării? Vor intra în colaps, se vor închide, își vor reduce organigrama?
Soluțiile trebuie găsite încă de acum de către autoritățile locale, județene și centrale. Guvernanții și parlamentarii trebuie să fie implicați total pentru ca județul Gorj să nu devină unul din polii sărăciei în țara noastră. Locurile de muncă care se vor reduce la Complexul Energetic Oltenia vor trebui să se regăsească în economie, prin investiții locale și străine. Este nevoie de construirea unei alte economii, bazată pe întreprinderi mici și mijlocii, pe infrastructură care să fie realizată de stat. Statul trebuie să realizeze acele investiții care să genereze dezvoltare: varianta ocolitoare a municipiului Târgu Jiu, drumul expres Târgu Jiu – Craiova, lacul de acumulare de la Valea Sadului, hidrocentralele din Defileul Jiului, platforme și parcuri industriale în principalele orașe așezate de-a lungul DN 66 și DN 67, revitalizarea activității unui agent economic strategic – UM Sadu – și facilități pentru activitățile de mică producție, agricultură și turism etc.
Ce trebuie să facă CEO, să mai existe?
Nici CEO nu trebuie să dispară din sistemul energetic. Pentru a rămâne în piață, în condițiile intensificării politicilor de decarbonare, CEO are în vedere un Plan de decarbonare pentru trecerea de la producția pe bază de cărbune la cea pe bază de gaze naturale și regenerabile. Acest Plan va fi introdus în Planul de restructurare și decarbonare 2020-2025 al Societății Complexul Energetic Oltenia S.A, aflat în curs de elaborare.
Se au în vedere următoarele investiții:
Construcția unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de cca. 60 MW pe depozitele de
zgură și cenușă închise aferente S.E. Rovinari;
Construcția unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de cca. 80 MW pe depozitele de
zgură și cenușă închise aferente S.E. Turceni;
Construcția unui parc fotovoltaic cu o putere instalată de cca. 75 MW pe depozitele de
zgură și cenușă închise aferente S.E. Ișalnița;
Parc fotovoltaic – E.M.C. Roșia – Rovinari – construcția unui parc fotovoltaic cu o putere
instalată de cca. 95 MW pe halda interioară din cadrul carierei Tismana – E.M. C. Roșia – Rovinari;
Construcția unui bloc de 400 MW, pe gaz natural, la S.E. Turceni;
Construcția a 2 blocuri de 400 MW pe gaz natural la S.E. Ișalnița;
Reabilitarea și modernizarea microhidrocentralei cu puterea instalată de 9,9 MW la SE
Turceni;
Retehnologizarea/Modernizarea microhidrocentralei de 2 MW la SE Ișalnița.
Aceste proiecte însumează investiții în capacități energetice de cca. 1.650 MW, în valoare de 7,250 miliarde de lei.
Andrei Merfu
