Știți bancul ăla: „Mergem înainte, că înainte era mai bine”? E trist, dacă te gândești la esența lui aparent amuzantă. Iorga spunea că o națiune care nu își cunoaște trecutul e condamnată să-l repete (cu tot cu erori, din păcate!).
N-am fost noi cei mai cei din istoria acestor locuri, dar aveam oameni care, pentru ideea de „țară”, se sacrificau. Astăzi… nu dezvolt, cred că aveți cu toții senzația că aș scrie degeaba. Azi avem, din nefericire, trădători de neam și de țară.
Am citit ce-a postat generalul Nicolae Ciucă, până mai ieri premier al României. Iată: „A fost o onoare pentru mine să particip la Centenarul Mausoleului de la Mărășești. La 6 august 1923 se așeza fundația celui mai important edificiu memorial dedicat ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. În 1917, la bătălia de la Mărășești, dar și în celelalte două puncte fierbinți de la Mărăști și Oituz, românii s-au unit pentru a ține piept unui inamic mai puternic și nu au fugit din calea răspunderii față de țară. Aici a fost ultima redută în fața dispariției țării, națiunea a învins și a supraviețuit.
Din păcate, un secol mai târziu trăim într-o lume instabilă, în care războiul de cucerire a revenit și se întâmplă chiar lângă granițele noastre. Ca stat membru al UE și NATO, România este de partea bună a istoriei. Vom respinge orice tentativă internă sau externă de a ne deturna de pe calea hotărâtă de noi ori de a îndepărta România de partenerii și aliații ei. Nu vom părăsi niciodată traiectoria euro-atlantică, pentru că apartenența noastră la civilizația occidentală este destinul nostru istoric.
Astăzi, avem datoria de a cinsti și de a proteja ceea ce s-a câștigat prin jertfa generației de la 1917: libertatea de a ne decide propria soartă. Protejând permanent această libertate, ne onorăm trecutul și ne asigurăm viitorul.
Dumnezeu să îi odihnească pe cei căzuți!”
Și am căzut pe gânduri grav de tot…
Ionuț Catrina
