Sunt ultimii ani ai mineritului în județul Gorj. Complexul Energetic Oltenia pregătește externalizarea carierelor miniere. Va fi înființată o filială în care își vor desfășura activitatea subunitățile miniere din județul Gorj. În acest sens, acționarii Complexului Energetic Oltenia pregătesc un proiect de divizare parțială a companiei, în scopul externalizării activității miniere care va fi preluată de o filială nouă. Aceasta nu va mai avea legătură cu producția de energie, ci doar cu producția de cărbune(situația fostei Societăți Naționale a Lignitului Oltenia). O decizie privind divizarea parțială a CEO și constituirea filialei pe lignit va fi luată în ședința Adunării Generale a Acționarilor CEO din data de 3 august. Un proiect în acest sens este trecut pe ordinea de zi. Măsura înființării unei filiale pe lignit este prevăzută în Decizia de aprobare a Planului de restructurare și decarbonare al Complexului Energetic Oltenia. Planul are două componente: înființarea de noi capacități și reducerea celor existente.
Astfel, în urma divizării parțiale, CEO va păstra termocentralele, iar carierele miniere vor fi preluate de filială. Toate vor funcționa sub aceeași umbrelă a Complexului Energetic Oltenia. Potrivit Planului de restructurare al CEO, la Complexul Energetic Oltenia vor mai rămâne după 2026 grupurile energetice numerele 4 și 5 de la Rovinari și 5 de la Turceni, toate în rezervă de capacitate. De asemenea, din 10 cariere miniere, vor rămâne 4 după 2026, în capacitate rezervată. Este vorba de Cariera Jilț Nord, care se va închide în 2027, Cariera Pinoasa care se va închide în 2030, Cariera Roșiuța care se va închide în 2029 și Cariera Roșia care se va închide în 2030. După închidere, activitățile de ecologizare vor dura 1 an. După 2031 nu mai va mai exista activitate de minerit și producere de energie pe bază de cărbune în România. În ceea ce privește politica de personal, de la 11.000 de angajați CEO va rămâne în 2026 cu 4.500, iar în 2030 cu 2.613. Se propune și două grupuri pe gaze naturale și opt parcuri fotovoltaice noi. Problema rămâne însă cea a Termocentralei Rovinari, unde nu este propusă nicio investiție nouă(grup pe gaze naturale).
Costurile totale de restructurare se ridică la 3,94 de miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 2,7 miliarde de euro sunt fonduri de la stat care includ și un grant de aproximativ 896 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, destinat noilor investiții. Contribuția proprie a CE Oltenia va fi de 1,27 miliarde de euro, având ca sursă veniturile din vânzările de energie electrică și parteneriatele și creditele atrase de CE Oltenia.
Măsurile incluse în Decizie au vizat respectarea criteriilor care stau la baza acordării ajutorului de stat de care compania beneficiază deja și va beneficia până la finalul perioadei de restructurare, adică finalul anului 2026. Pentru a îndeplini criteriul privind structurarea și remunerarea adecvată a ajutorului de restructurare, au fost incluse mai multe acțiuni viitoare din partea ambilor acționari semnificativi – Statul român și Fondul Proprietatea – care au legătura cu participarea la operațiunile de capital. În plus, autoritățile române s-au angajat să implementeze o cesiune suficientă de acțiuni ale statului român în CE Oltenia, până la sfârșitul perioadei de restructurare în 2026, astfel încât să se asigure o remunerare suplimentară a componentei de grant din ajutorul de stat. Cesiunea a cel puțin 20% din drepturile de proprietate se va face printr-o ofertă publică de acțiuni.”, conform Deciziei Comisiei Europene și Planului de restructurare. Statul român prin Ministerul Energiei deține 77,15% din acțiunile de la Complexul Energetic Oltenia, iar Fondul Proprietatea 21,56%, restul fiind în proprietatea ICM(0,44%) și a Electrocentrale Grup(0,84%).
Andrei Merfu
