Locul unde liniștea poate fi găsită în mijlocul naturii.
Situată în comuna Muerească, la 25 de kilometri de Rîmnicu-Vâlcea, Mănăstirea Frăsinei are două biserici. Biserica Mănăstirii Frăsinei, care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate.
Se spune că pe vremuri , la Frăsinei era un schit la care se adunaseră cîțiva călugări, în mijlocul munților, departe de așezările omenești.
“Păduri, o pășune, o livadă și o bucată de pământ cât pentru o gradină de legume, asta a găsit Sfântul Calinic când a vizitat mănăstirile și schiturile din districtul Vâlcea. Impresionat de frumusețea locului și de felul în care călugării își organizaseră viața, el și-a dorit să facă din Mănăstirea Frăsinei o insulă a spiritualității. De aici, părerile despre Frăsinei se contrazic. O vorbă din bătrâni spune că Sfântul Calinic nu și-a făcut publică intenția. A plecat așa cum venise și apoi a revenit neanunțat. S-a îngrozit de ce a găsit. O adevarată orgie, cu mâncare, băutură și femei. Mâhnirea Sfântului Calinic a fost atât de mare, încât s-a transformat în blestem. De atunci a fost stabilit un legământ pe vecie, care este de netrecut. Nici o femeie nu avea să mai treacă pragul acestui lăcaș. Cine îndrăznea să încalce această regulă avea să se îmbolnavească sau să moară în chinuri groaznice. Calinic a așezat o piatra de legământ la aproximativ doi kilometri de mănăstire, gravând cu litere chirilice un greu blestem pentru cine încalcă legământul, dar și binecuvântare pentru cine-l respectă”.
Mănăstirea Frăsinei este singura din România ale carei tradiții sunt similare celor de la Muntele Athos.
Pragul acestui lăcaș a fost trecut de pelerini din întreaga lume, inclusiv de budiști veniți din China sau Japonia.
În ciuda interdicțiilor impuse femeilor, precum și a regulilor stricte, Mănăstirea Frăsinei rămâne o insulă de spiritualitate, în care legătura cu Dumnezeu este profundă atât pentru bărbați, cât și pentru femei.
Anamaria Giurea