Citeam și înainte presa internațională. Iar acum, din cauza conflictului imoral și stupid de la granița României, o fac și mai intens. Mi-a reținut atenția un interviu dat pentru The Times oF Israel de către Dani Dayan, directorul Memorialului „Yad Vashem” din Ierusalim.
Omul nostru ne vorbește despre ipocrizia regimului neostalinist al lui Vladimir Putin, care invocă alemente „naziste” în structura statului ucrainean și care trebuie combătute, armat – posibil chiar nuclear – de către Armata Roșie… Aia eliberatoare, care știm cu toții ce nenorociri a produs.
Concret, acest domn spune așa: „Ne-am întors într-o eră în care, în Europa, ei încearcă să rezolve conflictele prin invazie în loc de discuții diplomatice. Aceasta este o lecție pe care am sperat că Europa ar fi trebuit să o învețe din al Doilea Război Mondial. Și, din păcate, vedem că unele țări nu au făcut-o (…).De asemenea, aș dori să reamintesc [Rusiei] că, uneori, cel care începe agresiunea plătește un preț mare, așa cum am învățat în al Doilea Război Mondial” (…) Suntem îngroziți de pierderea de vieți ale civililor nevinovați. Iar fluxul imens, imens, gigant de refugiați ne amintește de faptul că războiul provoacă suferințe uriașe pentru civili”.
Ce nu spune însă – probabil din cauza unor chestiuni diplomatice – este că mistificarea realității și manipularea în scopuri destructive a oamenilor este unul dintre cele mai oribile lucruri care pot avea loc în mileniul III, anul 2022. Să ocupi o țară invocând existența elementului nazist în Ucraina… mi se pare noaptea minții. Sigur, încă sunt nebuni care au în cap cum U.R.S.S. s-a luptat cu Al Treilea Reich, cum au murit milioane de vieți împotriva terorii brune.
Dar asta nu poate sta în picioare în fața realității momentului. Ucraina deranjează din cauza faptului că vrea să își decidă singură viitorul. Deranjează pentru că vrea în UE, în NATO. Deranjează din cauza potențialului său economic. Și, cel mai grav, deranjează pentru că este în coasta etității multistatale numite „Mother Russia”.
Imperialismul rus a intrat și el în mileniul III. Din păcate, cu amintirea unui comportament demn de debutul și de jumătatea secolului trecut.
Ionuț Catrina
