Când vezi că Răul nu mai poate fi stăvilit și ai senzația că nimic, dar nimic nu mai poate fi făcut împotriva sa, există totuși o soluție: să-l tai din rădăcini, indiferent de consecințe. E dur, e inuman aproape, dar deseori singura vindecare a unui sistem este eliminarea tuturor dejecțiilor. Nu se prea apelează la acest tip de operație, căci implică tot soiul de chestii aiurea, daaar… se mai găsește câte un haiduc temerar gata să se ia la trântă cu sistemul „centralizat” al relelor.
Ultimul exemplu: președintele recent ales în Philippine, Rodrigo „Rody” Duterte, a pornit o luptă pe față, cât se poate de „la vedere” cu flagelul drogurilor. Așadar, nenea ăsta are tăria să poarte un ditamai războiul cu lorzii drogurilor, cu armatele acestora și cu tonele de bani murdari proveniți din traficul de droguri. Da, există și nebuni curajoși ca Duterte! Nu mai departe de ieri, chiar site-ul CNN i-a dedicat un material din care aflăm câtă popularitate are acest om, președinte ales în 30 iunie 2016, care a decis să spună STOP flagelului drogurilor. Mai concret, acțiunile întreprinse de organele legii sunt ferme și de neconceput pentru țările așa-zis civilizate din Europa etc.: a destituit și a băgat la bulău 8 (opt!) judecători șmecheri, a băgat la bulău direct peste 50 de primari și viceprimari din întreaga țară și, deloc surprinzător, peste 60 de ofițeri superiori, generali de poliție sau armată au fost revocați din funcții și „încolonați” spre același magic bulău. Era clar că fără ajutorul oficialităților nu se putea dezvolta traficul cu droguri. Nu știu dacă se realizează impactul acestor gesturi pentru societățile presupus normale! Hai să completăm: deși nu este moral să ucizi oameni, totuși se pare că în Philippine este în vigoare ordinul „shoot-to-kill”. Cu alte cuvinte, se trage aproape fără avestisment împotriva traficanților de droguri și a apărătorilor acestora. Străzile din Manilla, dar și din alte orașe, sunt pline de leșuri ale celor împușcați de forțele de ordine fidele principiilor lui Duterte.
Deloc surprinzător într-o țară care ajunsese la limita răbdării cu acest flagel, locuitorii din Philippine îl susțin fără rezerve pe Duterte. Ba chiar i-a sporit popularitatea. Tare, nu?
Avem și noi un flagel asemănător în România: corupția. De ce nimeni nu se luptă cu ea? Simplu: pentru că toți sunt sufocați de corupție!
