Aflăm că mii de activiști pentru mediu, dar și bicicliști au protestat sâmbătă, în întreaga Germanie, împotriva… construirii de noi autostrăzi pe teritoriul țării lor. Concret, în Berlin, Dortmund, Kassel etc., unii cetățeni germani au ieșit în stradă, scandând lozinci pe șantierele deja instalate, de pe urmă cărora vor apărea noi autostrăzi.
Născut și crescut aici, în România mea cea de toate zilele, nici nu știu cum să privesc această știre. Să mă crăcănez de râs, dat find că noi nu prea știm nici ce-sprotestele, nici ce-i aia o autostradă?! Să mă oripilez că se distruge în permanență mediul înconjurător, că ne batem joc de planeta ce (încă) ne suportă?! Să plâng că bicicliștii n-au mai mult spațiu – absi=olut necesar, de altfel – pentru ei?!
Poporul german are autostrăzi mari și trainice de aproape un secol. Puțină istorie nu strică… Un neamț (?!) mustăcios câștiga, în urma ultimelor alegeri libere până la debutul celui de-Al Doilea Război Mondial, puterea în Parlamentul german, iar printre primele sale măsuri privind infrastructura rutieră mare s-a numărat demararea construirii de autostrăzi de-a lungul și de-a latul Germaniei, totul fiind necesar pentru o tranzitare rapidă, foarte rapidă a țării cu utilaje (militare, evident) la finalul anilor ’30, când Polonia, Cehoslovacia, Austria, Olanda, Franța etc. au devenit simple nume pe harta conflagrației mondiale, fiind rapid „încălecate” de tancurile germane. Așadar, fără intenția de-a dezvolta subiectul, putem spune că întreaga viață a actualilor cetățeni germani s-a desfășurat/se desfășoară inseparabil legată de rețelele lungi și durabile de autostrăzi. Practic, din orice cătun german vrei să ieși, poți lejer intra pe una dintre zecile de autostrăzi. Presupun că poporul german știe mai bine ca oricine dacă mai e nevoie de construirea altora noi, nu?
Noi, pe de altă parte, ne dorim măcar două mari și late, care să traversez România de la Vest la Est și de la Nord la Sud, însă rămânem cu visul. Nocturn, diurn, nici nu mai contează tipul lui, că oricum statul (citiți, vă rog, „cei care dețin pe moment puterea executivă”!) nu dă doi bani pe construirea ca la carte a măcar celor două autostrăzi, în care să se lege drumuri rapide, de tip express etc. Sigur, noi aii, în Gorj, tot auzim de prin 2012 despre asemenea idei crețe, niciuna pusă-n practică. Măcar dacă restul țării ar beneficia de vreo 4-5 autostrăzi, tot ar fi un câștig pentru țară. Suntem vai de mama noastră!
Am ajuns la final azi și tot nu știu cum să privesc rpotestul nemților…
Ionuț Catrina
