Că nu-l interesează, știm. Dar de ce mai e la butoane?!

Pe ministrul Energiei îl cunoașteți. Virgil Popescu este exponentul unor interese suprastatale care contravin intereselor naționale. Planul de ducere în cap a CEO nu a fost conceput aseară, ci cu mult timp în urmă. Iar factorul politic local, alături de duplicitarismul sindical, precum și de indiferența oamenilor din complex, reprezintă uneltele perfecte pentru ducerea la îndeplinire a misiunii. De multă vreme a fost calculat ce și cum trebuie făcut ca acest colos energetic să moară.


Ministrul Popescu a fost, la final de lună martie, „să discute” soarta energiei românești… în context global. Pe bune, mă? Chiar atât de proști ne credeți? Am așteptat să văd, dacă nu în ziua aia, poate mai târziu, ce spune nea ministrul legat de o eventuală renegociere a PNRR pe parte de energie. NIMIC! I se rupe domnului ministru, execută ce au stabilit alții.


Iată postarea din 28 martie 2023 de pe pagina funcționarului public/oficialului român: „Am participat astăzi la reuniunea Consiliului Energie organizată la Bruxelles, precum și la o serie de întâlniri cu omologii din alte state membre. Reuniunea a inclus pe agendă dezbateri importante privind reforma pieței de energie electrică, pregătirea pentru iarna 2023-2024 și adoptarea unor acte legislative, respectiv pachetul pentru piața de gaze naturale și hidrogen (Regulament și Directivă) și prelungirea perioadei de aplicare a Regulamentului Consiliului privind măsurile coordonate de reducere a consumului de gaze naturale. Am participat de asemenea la o reuniune a Statelor Membre pro-nuclear. Discuțiile s-au focalizat pe asigurarea unor condiții competitive de finanțare pentru proiectele nucleare la nivelul UE atât din fonduri publice cât și din fonduri private, dezvoltarea competențelor necesare pentru domeniul nuclear, promovarea tehnologiilor inovative precum reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR). România este ferm angajată în finalizarea proiectelor nucleare cu rol strategic la nivel național, ca element cheie al strategiei de decarbonizare și independență energetică.


În cadrul Consiliului, miniștrii au ajuns la o abordare generală asupra pachetului pentru piața gazelor naturale și a hidrogenului. Directiva și Regulamentul stabilesc cadrul pentru condițiile de organizare a producătorilor de gaz natural și hidrogen, realizarea fluxurilor transfrontaliere între State Membre, amestecul gaz-hidrogen, tarife și alte aspecte de reglementare. Pachetul pentru gaze și hidrogen, în forma actualizată, asigură stimulentele pentru dezvoltarea pieței de hidrogen în UE, cu accent pe hidrogenul regenerabil și cel din surse cu emisii reduse de carbon. În marja discuțiilor, am susținut aplicarea principiului neutralității tehnologice și o includere cât mai largă a surselor cu emisii reduse de carbon în politicile energetice ale UE, ca parte contribuitoare importantă la decarbonizarea economiei europene. Statele Membre au ajuns, de asemenea, la un acord politic privind propunerea de prelungire a aplicabilității Regulamentului Consiliului pentru acțiuni coordonate de reducere voluntară a consumului de gaze naturale, adoptat la data de 26 iulie 2022.


Extinderea perioadei de aplicare a acestui regulament (măsurile de reducere a consumului de gaze naturale expiră la 31 martie 2023) a fost propusă de Comisia Europeană pentru a asigura volumele necesare de gaz natural pentru îndeplinirea obligațiilor de înmagazinare (90% până la 31 octombrie 2023) pentru iarna 2023-2024, la prețuri rezonabile. În contextul implementării regulamentului actual, în perioada august 2022 – ianuarie 2023, România a realizat economii voluntare de gaze de 21.2%, peste media realizată la nivelul UE de 19%. Am avut de asemenea un prim schimb de poziții cu privire la noua propunere legislativă a Comisiei Europene pentru reforma pieței de energie electrică.


În cadrul reuniunilor anterioare, am susținut o reformă substanțială a pieței de energie care să conducă la limitarea efectului de contagiune al prețurilor la gaze naturale asupra prețurilor la energie electrică. Măsurile propuse precum crearea cadrului pentru stimularea investițiilor în noi capacități de producție a energiei electrice prin instrumente financiare (contractele de achiziție de energie electrică/PPA, contractele pentru diferență/CfD),cu aplicare pentru sursele de energie regenerabile, inclusiv hidro, și cele nucleare și protejarea consumatorilor prin posibilitatea de stabilire a unor prețuri reglementate în situații de criză energetică vin în întâmpinarea obiectivelor României.


În cadrul discuțiilor, am susținut acordarea unor flexibilități suplimentare pentru utilizarea veniturilor colectate din aplicarea contractelor pentru diferență, aplicarea garanțiilor aferente contractelor de tip PPA și pentru alte surse de energie decât cea regenerabilă (spre exemplu, pentru nuclear) și o implicare mai mare a statelor membre în procesul de declanșare a unei stări de criză (regională sau europeană) a prețurilor ridicate la energie, dacă condițiile de piață o impun. Propunerea legislativă va fi negociată la nivelul Consiliului în vederea atingerii unui acord pe text la finalul anului 2023. Următoarea reuniune a Consiliului Energie va avea loc pe data de 19 iunie 2023.”


Trist e că 19 iunie 2023 e și mai târziu pentru renegociere. Dar mai aproape de colaps. E atât de sigur pe reușita sa d-l ministru că nici nu mai mimează dorința de renegociere… Bă, dar nimic despre asta!!!

Ionuț Catrina

creme

creme

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *