Într-o declarație acordată în cadrul conferinței „Echilibrul Puterii în Energie. Viziune. Investiții. Valoare Umană“, organizată de InvesTenergy și publicată de Financial Intelligence, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al ALRO, a susținut că România trebuie să folosească toate sursele disponibile, să investească în rețele și interconectări și să valorifice inclusiv investițiile deja făcute în energie regenerabilă.
Marian Năstase pornește de la o promisiune făcută industriei europene în urmă cu aproximativ 15 ani – tranziția energetică urma să aducă energie verde, disponibilă și accesibilă ca preț. Potrivit acestuia, realitatea de astăzi nu confirmă această așteptare.
„Nu este disponibilă, nu este verde și nu este ieftină”, a rezumat Năstase situația actuală, citat de Financial Intelligence.
Declarația vine într-un moment în care însăși Comisia Europeană recunoaște că prețul energiei electrice a rămas o problemă pentru gospodării și industrie. Potrivit Comisiei, prețurile angro la electricitate și gaze s-au stabilizat față de vârful crizei energetice, dar sunt în continuare peste nivelurile istorice, iar scăderea prețurilor angro nu s-a transmis în aceeași măsură către consumatorii finali.
În același timp, tranziția către surse regenerabile a avansat puternic. Comisia Europeană arată că, în 2025, regenerabilele au reprezentat 49,9% din consumul brut de electricitate al Uniunii Europene. Problema este însă că energia solară și eoliană depinde de condițiile meteorologice și are nevoie de rețele, stocare și alte surse capabile să asigure energia atunci când soarele nu strălucește și vântul nu bate.
De ce este România „izolată“ energetic
În viziunea președintelui Consiliului de Administrație al ALRO, una dintre problemele României nu este doar cantitatea de energie produsă, ci infrastructura prin care aceasta poate fi transportată și comercializată.
România a pus „carul înaintea boilor”, susține Năstase, investind în noi capacități de producție, inclusiv în regenerabile, însă dezvoltarea rețelelor și a interconectărilor nu a ținut întotdeauna pasul cu producția.
Comisia Europeană confirmă importanța interconectării pentru reducerea diferențelor de preț dintre state. Potrivit instituției, țările bine conectate pot importa și exporta mai ușor electricitate, ceea ce permite folosirea energiei mai ieftine acolo unde este nevoie și contribuie la stabilizarea prețurilor. România a ajuns la un nivel de interconectare cu statele UE de 15,71% în 2026, potrivit datelor prezentate de Comisia Europeană, după 12,72% în 2025 și 16,34% în 2024. Pragul stabilit la nivel european pentru 2030 este de cel puțin 15%, ceea ce înseamnă că România a trecut în 2026 de ținta minimă europeană, dar dezvoltarea infrastructurii rămâne esențială pe fondul creșterii producției regenerabile.
Potrivit lui Marian Năstase, problema este că atunci când România produce multă energie regenerabilă, în special în anumite intervale ale zilei, lipsa unei infrastructuri suficient de puternice pentru transport și export limitează posibilitatea de a valorifica acea energie. În orele cu producție solară ridicată energia poate ajunge să se „canibalizeze”, iar România rămâne cu un surplus dificil de valorificat, avertizează Năstase. În acest context, oficialul ALRO susține că dezvoltarea interconectărilor cu țările vecine ar trebui să fie una dintre prioritățile politicii energetice.
Cum putem avea energie mai ieftină, în opinia lui Marian Năstase
Soluția indicată de președintele CA al ALRO nu este renunțarea la energia verde, ci folosirea unui „mix energetic cât mai diversificat“.
Năstase spune că România trebuie să valorifice energia regenerabilă deja produsă, dar în paralel să păstreze și să dezvolte celelalte surse capabile să asigure stabilitatea sistemului. Reprezentantul producătorului de aluminiu pledează pentru investiții în producție, rețele, interconectări, stocare și capacități care pot interveni atunci când producția eoliană sau solară scade.
„Avem nevoie de toate sursele”, a susținut Năstase, citat de Financial Intelligence.
Nemulțumirea industriei: cei care au investit sunt tratați la fel ca cei care au așteptat
Un alt punct important al declarațiilor lui Marian Năstase privește companiile care au făcut deja investiții pentru reducerea emisiilor și pentru tranziția către producție mai curată. Președintele CA al ALRO susține că există riscul ca firmele care au investit efectiv în decarbonizare să fie tratate aproape la fel ca cele care nu au făcut investiții și preferă să aștepte evoluția regulilor europene.
„Eu am făcut investițiile astea”, afirmă Năstase, subliniind că firmele care au suportat deja costurile tranziției ar trebui să beneficieze de un tratament care să recunoască efortul făcut.
În opinia sa, dacă politicile europene nu fac diferența între companiile care investesc efectiv în sustenabilitate și cele care doar așteaptă schimbarea regulilor, există riscul ca firmele care au făcut eforturi să fie dezavantajate. Investițiile în tehnologii mai curate presupun costuri mari, iar companiile care le fac au nevoie de predictibilitate și de mecanisme prin care investițiile să poată fi recuperate și valorificate economic.
Marian Năstase avertizează, de asemenea, asupra fenomenului pe care îl numește „greenwashing”, susținând că obiectivele de sustenabilitate își pierd sensul dacă eforturile reale ale companiilor nu sunt diferențiate de simpla conformare formală.
„Pragmatism energetic“, în loc de ideologie
Pentru industria mare consumatoare de energie, problema este una de competitivitate. O companie precum ALRO are nevoie de cantități foarte mari de energie, iar diferențele de preț pot influența direct competitivitatea producției. Mesajul lui Marian Năstase este că România nu își poate permite să privească politica energetică doar prin prisma unei singure tehnologii. Regenerabilele au un rol important, dar trebuie completate de nuclear, gaze, hidroenergie, capacități de stocare și rețele suficient de puternice.
În ceea ce privește energia nucleară, acesta a dat ca exemplu proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, despre care afirmă că a fost lansat în 2006, dar în 20 de ani nu a produs rezultatul așteptat, ceea ce arată lipsa de continuitate a politicilor energetice pe termen lung.
Tranziția energetică trebuie să fie compatibilă cu realitatea economică, a mai susținut Marian Năstase. România și Europa au nevoie de energie mai curată, dar și de energie disponibilă, sigură și suficient de ieftină pentru ca industria să poată rămâne competitivă.
„Ce îmi propun eu și ce planuri avem noi este să folosim acest mix energetic care există. Trebuie să fie un pragmatism industrial. Trebuie să fie un pragmatism energetic, trebuie să lăsăm la o parte ideologia, trebuie să dăm la o parte religia. Și să ajungem la realism, la pragmatism energetic. Avem nevoie de toate sursele“, a mai declarat Marian Năstase, potrivit sursei citate.
Leave a Reply