Material preluat din presa locala
Costin Cretu
Târgu Jiul este orașul unde venitul pe cap de locuitor scade constant, unde investiţiile sunt zero și depopularea a devenit un fenomen natural. Actual primar, Florin Cârciumaru, se află în cel de al 17-lea an de mandat şi, cu excepţia unei canalizări introduse în oraş, şi nici aia terminată, a „modernizării” centrului (autorizație, documentaţie tehnică, certificat de urbanism; avizele au fost în vederea placării cu piatră cubică, în realitate, a apărut beton amprentat), nu a făcut nimic. Sau, cel puțin, în acest oraş se vede… nimic.
777 de milioane de euro
În cei 17 ani în care a condus primăria, Florin Cârciumaru a avut la dispoziţie un buget de 777 de milioane de euro, o sumă fabuloasă. Cu aceşti bani se putea construi un oraş de la zero. Evident că nu toţi banii puteau fi alocaţi investiţiilor, însă, dacă o treime din aceştia ar fi fost folosiţi drept cofinanțare pentru atragerea de fonduri europene. Târgu Jiul ar fi avut cel puţin unul dintre cele mai moderne aeroporturi din ţară, unul dintre cele mai dotate spitale. De exemplu, de ce nu, poate una dintre cele mai frumoase grădini botanice din Europa. Toate astea ar fi însemnat pentru Târgu Jiu o şansă la viaţă, pentru că, în acest oraş, se află şi operele monumentale ale marelui Brâncuşi. De exemplu, conform ZF, anual, în Sibiu, turiştii străini cheltuiesc între 80 şi 100 de milioane de euro.
Pe lângă faptul că nu a dezvoltat nimic, a distrus şi istoria acestui loc. Printre cele mai importante monumente istorice sunt: Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu şi Casa „Moangă”, unde Tudor Vladimirescu a gândit şi a realizat drapelul de luptă. Primarul a autorizat construirea de imobile noi, chiar în vecinătatea acestora.
La câteva sute de metri de „Masa Tăcerii”, Cârciumaru a autorizat corturi pentru nunţi şi botezuri
E greu de înţeles batjocura la care sunt supuse operele monumentale ale lui Constantin Brâncuşi. Printr contractul nr. 48/44276 din 2009, primăria concesionează SC Crescendo SRL 5.000 de metri pătrați, situați pe Insuliţa de pe râul Jiu.
Concesionarul avea obligaţia să realizeze „spații de agrement destinate culturii artistice, sportive şi desfăşurării de evenimente”, printre altele: „hotel, piscină olimpică, patinoar, ponton, terenuri de tenis, baschet”.
Concesionarul nu a făcut nimic din toate acestea, ci a instalat câteva corturi unde se fac nunţi şi botezuri?!
Cârciumaru nu a luat, ci a dat
Conform aceluiaşi contract, „concesionarul are următoarele obligaţii: să folosească suprafaţa de teren concesionată conform destinaţiei care rezultă din contract. Nerespectarea acesteia conduce la anularea contractului”.Primarul Florin Cârciumaru era obligat, în aceste condiţii, să constate nulitatea de drept a respectivului contract de concesionare.
Dar nu numai că nu a făcut asta, ci, în 26.04.2011, prin actul adițional nr. 1, primăria mai concesionează aceleiaşi societăţi încă 5.000 de metri pătraţi, de această dată fără licitaţie.
Nici în urma acestui act adiţional, concesionarul nu face investiţiile pentru care este obligat în mod expres, conform contractului, şi, cu toate astea, nu se întâmplă nimic. Ba, totuşi se întâmplă ceva. Nici de această dată, primarul Florin Cârciumaru nu vrea să constate nulitatea contractului, ci hotărăşte, în data de 26 septembrie 2016, printr-un nou act adițional, să mai concesioneze firmei Crescendo, de asemenea, fără licitaţie, încă 5.000 mp. Practic, firma care a concesionat nu a respectat clauzele contractului şi, cu toate astea, prin acte adiționale, Florin Cârciumaru i-a mai făcut cadou încă 10.000 de mp. În total 15.000 mp, teren situat în inima oraşului, de fapt, în cea mai spectaculoasă zonă, fiind vorba despre Insuliţa situată lângă Parcul central, ce găzduieşte o parte dintre operele lui Constantin Brâncuși.
In hotararea prin care se stabileste concesionarea la articolul 3, scrie: „Nivelul redevenţei va fi de 600.000 de lei, suma ce urmează a fi achitată în ¼ din durata contractului, cu o perioadă de graţie de 3 ani, ţinând seama că o parte din investiţii (parcuri alei, spaţii de joacă) sunt destinate uzului public”.
Surpriza apare însă când observăm că investiţiile în spaţiile verzi şi de joacă sunt făcute din banii primăriei, şi nu ai concesionarului, aşa cum prevedea respectiva hotarare. Pentru aceste lucrări, primăria Târgu Jiu a alocat 302.444 de euro, conform site-ului baniitai.info.
Camorra instituită de primar
În mod paradoxal, Gorjul are cele mai multe instituții pe cap de locuitor. Cu toate acestea, nimeni, niciodată, nu a dat publicităţii nimic din modul dictatorial, discreţionar şi risipitor prin care Florin Cârciumaru a condus urbea. Excepţia o face ziaristul Eugen Măruţă. În timpul unei emisiuni la o televiziune locală, ziaristul îndrăzneşte să-l întrebe pe edil de ce a fost vizitat de procurori. Reacția primarului e… halucinantă.
