Două știri apărute la nivel „dă București” ne-au suscitat interesul pentru săptămâna asta. Să le luăm pe rând. Așadar, cică generalul izmenelor cu sprâncene și-a înregistrat oficial demisia începând cu prima zi din octombrie. Da, tăticule, nea Găbiță Oprea – unicul fost mare salvator de neam și toate cele – a reușit să ne înduioșeze pe dinăuntru mațu’ gros cu sfornăiturile și scremetele de ființă căreia-i pare rău că a contribuit direct la moartea unui om din cauza unor fițe, ifose și aere de divă ajunsă. Căci generalul izmenelor vrea – mare ești Tu, Doamne, că-i suporți pe acești nemernici! – să se pună la dispoziția organelor de anchetă, că suferă și el alături de familia polițistului Bogdan Gigină, că hau-hau, că tra-la-la… Concret, după ce și-a pișat ochii olecuță-n Parlament, printre aceleași sfornăituri de cotoi aflat la debutul andropauzei, cerșind mila altor penali din Senat (diva din el era nevinovată, nu știe ce tot au DNA și dușmanii cu el), s-a găsit mișelul, la circa 2-3 zile după ce a fost scăpat basma curată de aceiași indivizi din parlament, să afirme, absolut fără vreo urmă de decență, că-i pare rău c-a cerut ajutor, că trebuie lăsată justiția să-și stabilească vinovații sau nevinovații. Vrea să-i iasă poza aia cu omul ce-a realizat subit că așa e mai bine… Nu, de fapt, lui nea generalu’ de și cu izmene a început să-i tremure curu’ când a văzut că oamenii îi cer socoteală. Poate se gândește că ia mințile opiniei publice prin renunțarea la imunitatea de parlamentar, sperând că mister Klaus nu acceptă să dea curs cererii DNA de începere a urmăririi penale… Căci toată lumea a aflat că specimenul beneficiază, practic, de o dublă imunitate! Gestul lu’nea ăsta de a renunța, începând cu 1 octombrie, la imunitatea parlamentară ni se pare jenant și absolut tardiv. Am mai spune/scrie câteva, dar devenim poate prea vulgari…
Cel mai liberal fost premier trecut cu oastea la pesediști, inegalabilul Trădiceanu, cică a început să fie arătat cu degetul în public de… oamenii din partidul său. Măi să fie, cum așa? Nu mai e bun de lider, nu mai e unica variantă de Dreapta?! Oricum, nu mai contează, căci, în mod firesc, lu’ nea Călin ar cam trebui să-i fie capăt de drum în politică și, obligatoriu, și-n spațiul public. Ni s-a luat de atâtea figuri nevinovate, care sosesc suav și ne țin lecții de democrație, cinste, corectitudine etc. …
Lasă, tati, mergeți voi „amândouă”, divelor, acolo unde vă e locul: la groapa de gunoi a istoriei. Sigur va fi mai bine fără voi!
