Federația Națională a Muncii nu este de acord cu implementarea reactoarelor nucleare modulare mici americane, deoarece nu s-a dovedit că nu reprezintă un pericol major pentru populație, ele nefiind testate nicăieri, iar cantitatea de deșeuri nucleare rezultate este mai mare decât la un reactor obișnuit.
Investițiile în energie au fost reglementate recent de Guvern prin Ordonanța de urgență nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și întreprinderi mici și mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative (publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 721 din 18 iulie 2022)
Sindicaliștii anunță că au fost încântați văzând atenția pe care o dă Guvernul României, prin aprobarea acestui act normativ, promovării resurselor regenerabile de energie pentru obținerea de către întreprinderi și autorități publice locale a energiei verzi necesare pentru completarea necesarului și pentru înlocuirea carburanților fosili, a dependenței față de importurile din Federația Rusă, reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice. „Am rămas însă consternați când am văzut că din actul normativ a fost omisă din sursele regenerabile de energie, considerăm abuziv și fără o analiză prealabilă, BIOMASA, așa cum este definită în Directiva Europeană nr. 851/2021 și la art. 2 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, care stabilește clar că biomasa este o sursă de energie regenerabilă și o definește: „b) biomasă – fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură (inclusiv substanțe vegetale și animale), silvicultură și industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultură, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor industriale și municipale, codificate conform prevederilor legale; c) biolichid – combustibil lichid produs din biomasă utilizat în scopuri energetice, altele decât pentru transport, inclusiv pentru producerea energiei electrice și a energiei termice destinate încălzirii și răcirii; d) biocarburant – combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasă;” La două zile după aprobarea OUG 112/2022, definiția energiei din surse regenerabile a fost completată și detaliată prin Legea nr. 248 din 20 iulie 2022 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 143/2021 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 737 din 22 iulie 2022, astfel: „La articolul I punctul 5, punctele 1, 43 și 95 ale articolului 3 se modifică și vor avea următorul cuprins: ………… 43. energie din surse regenerabile sau energie regenerabilă – energia din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, energie solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, energia din biomasă ca materie primă pentru combustibili solizi, combustibili lichizi, singaz obținut în instalații de piroliză și gazeificare, gaz de fermentare a deșeurilor, gaz de fermentare a nămolurilor din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz;” Noua definiție a surselor de energie regenerabilă, adoptată de Parlamentul României, a avut în vedere recomandările Comisiei Europene privind gestionarea deșeurilor și reducerea suprafețelor de depozitare, obligativitatea scăderii emisiilor poluante, evitarea sancțiunilor financiare instituite de forul european. De asemenea, tratează toate sursele de energie regenerabilă în mod nediscriminatoriu, drept pentru care susținem ca BIOMASA să fie introdusă în Ordonanța de urgență nr. 112/2022. Se mai îndoiește oare cineva că România: ∙ dispune anual de cel puțin 62 mil. to de biomasă, deșeuri solide și lichide excedentare, cu un potențial energetic de aproximativ 250 mil. MW/an; ∙ are tehnologii inovative pentru producerea energiei din biomasă sau din mixturi energetice, prin piroliză si gazeificare; ∙ că este capabilă și obligată, în condițiile actuale, să implementeze o economie circulară în care deșeurile pot fi reutilizate să creeze valoare în continuare și implicit locuri de muncă; ∙ are tehnologie și experiență în utilizarea biogazului și singazului obținut din producția agricolă și zootehnică pentru obținerea de energie; ∙ în producerea de energie solară cât și eoliană are niște dezavantaje: durată mare de recuperare a investițiilor, prețul ridicat pentru producerea unui watt, amplasarea limitată a zonelor de potențial1 , meteodependență, ciclu de producție limitat la max. 7 ore pe zi etc. Valorificând BIOMASA excedentară prin tehnologiile de care dispune, România poate: ∙ recicla deșeuri menajere și nămoluri de epurare utilizabile în centralele termo-electrice (cogenerare prin coincinerare);
∙ retehnologiza termocentralele existente în vederea reducerii amprentei de carbon. Se poate obține energie electrică și termică iar amprenta de carbon se poate reduce semnificativ până la zero, față de cea existentă la combustibilii clasici: gaze naturale (0,221 to/MW) și cărbune fosil (0,414 to/MW); ∙ construi centrale termice și termo-electrice în cogenerare. Amplasarea lor se poate face atât în mediul urban cât și rural, pe cvartale, grupuri de case, în gospodării, în puncte termice existente, întreprinderi, instituții publice, unități de învățământ, unități sanitare etc., containerizat sau individual; ∙ diminua riscul de incendii extinse de vegetație, precum și evitarea închiderii complexelor și fermelor de creștere a animalelor prin tratarea termică a biomasei excedentare din agricultură (din producția vegetală și zootehnică). ∙ Dispariția depozitelor finale (gropile de gunoi) prin reciclarea in energie la nivel industrial, în conformitate cu prevederile Directivei Europene nr. 851/2021, a materialelor organice neselectabile eterogene inclusiv umede (sunt deschise împotriva României 4 proceduri de infringement, inclusiv 2 condamnări). Pe lângă energie electrică și termică se pot obține și alte produse verzi: combustibili sintetici verzi, biogaz, singaz, hidrogen, biochar2 etc., care pot fi valorificate. De menționat, că țara noastră dispune de tehnologii inovatoare viabile și mature precum gazificarea și piroliza biomasei, capacități de producție și forță de muncă calificată care pot să asigure utilajele necesare pentru valorificarea biomasei, investițiile propuse putând să se realizeze într-un termen scurt fără a se apela la importuri. Efectele valorificării BIOMASEI la nivel național: ∙ cetățenii României vor putea beneficia de energie verde mai ieftină și de securitate alimentară (hrana românilor putând fi asigurată prin fertilizarea terenurilor agricole cu fertilizatori naturali); ∙ se va evita poluarea orașelor și a îmbolnăvirii populației urbane cu efecte semnificative asupra reducerii cheltuielilor de la bugetul de stat pentru energie, sănătate, amenzi, despăgubiri etc.; ∙ România poate fi absolvită de plata sancțiunilor financiare instituite de Comisia Europeană, întrucâtsoluția propusă pe lângă economiile estimate are efect necontestat asupra emisiilor de carbon; ∙ România va putea să se încadreze în „Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice”, iar cetățenii săi se vor putea bucura de creșterea calității vieții. Față de cele prezentate avem rugămintea să dispuneți analizarea și modificarea Ordonanței de urgență nr. 112/2022 în sensul introducerii BIOMASEI așa cum a fost definită în Legea nr. 248 din 20 iulie 2022 ca sursă de energie regenerabilă la: art. 2, lit. m), art. 5 lit. b) si c), art. 8 lit. a) –c), art. 18 alin.(1), art.19 lit. h). în complementaritate cu dispozitivul legislativ al Uniunii Europene.
Susținători ai combustibilului din biomasă – energie verde din regenerabile:
- GHEORGHE NAGHIU – Președinte Patronatul Român
- ALEXANDRU STĂNILĂ – Vicepreședinte FIR (Forumul Inventatorilor Români)
- VALERIU TABĂRĂ – Președinte ASAS „Gheorghe Ionescu-Sisești” (Academia de Științe Agricole și Silvice)
- DUMITRU COSTIN – Președinte BNS (Blocul Național Sindical)
- ȘTEFAN MATEESCU – Președinte OMIR (Ordinul Marilor Industriași din Romania)
- BOGDAN IULIU HOSSU – Președinte Cartel Alfa
- ADRIAN IZVORANU – Președinte Centru de Resurse pentru Dezvoltare Rurală
- CONSTANTIN CREȚAN – Președinte Federația Națională a Muncii din România
- TIBERIU GRIGORIU – Președinte executiv Liga Muncitorilor din România
- LULU IULIAN PĂUNA, Președinte executiv Uniunea Națională a Muncii Oltenia
- IULIAN BUDURAN, Președinte interimar, Uniunea Națională a Muncii Valea Jiului.”, conform Patronatului Investitorilor Autohtoni PIAROM.
Andrei Merfu
