Sindicatele din Complexul Energetic Oltenia solicită ca OMV și Fondul Proprietatea să nu mai controleze sistemul energetic. Federația Națională Mine Energie a făcut o serie de propuneri de măsuri pentru reducerea preţului la energie electrică adresate Comitetului Interministerial pe problema Energiei. Față de anul 2021, prețul mediu ponderat la toate tipurile de contracte bilaterale pe anul 2022, crește de la 279,92 lei la 492,44 lei. Problema cea mai gravă este pe PZU( piața zilei următoare) unde prețurile medii au crescut, în luna ianuarie 2022 față de ianuarie 2021, cu peste 300% ( creștere cantitate de energie electrică vândută cu 20%), generată și de cei care trebuiau să cumpere energie electrică prin contracte bilaterale, și nu au cumpărat sperând că prețurile pe PZU să fie la fel de mici ca în anii anteriori, uitând că s-au scos din funcțiune capacități de producție pe cărbune iar în locul acestora nu s-a pus nimic. Dar cu toate acestea, prețul mediu la producător reprezenta , înainte de explozia prețurilor la energia electrică, apoximativ 35 % din prețul la consumator, restul (65% – reglementat), reprezentând tarife de distribuție( joasă, medie, înaltă), de transport( injecție în rețea, transport, extracție din rețea), certificate verzi (13%), taxă de cogenerare, acciză, TVA. „Deci, chiar dacă prețul la producător ar fi crescut cu 300%, prețul la consumator ar fi trebuit să crească cu maxim 70%. Ceea ce se întâmplă acum în piața de energie, este rodul ultimilor 10 ani , în care statul român (condus în domeniul energetic de OMV și Fondul Proprietatea) a îndeplinit și chiar depășit, cerințele UE ( decarbonare accentuată, energie regenerabilă 26% ( media europeană 20%)nepredictibilă, subvenționată masiv prin plata certificatelor verzi de populație și firmele din România) sub presiunea organizațiilor de mediu și a multinaționalelor. Observăm, de asemenea, că atunci când bate vântul puternic , România exportă energie la prețuri mici (energie eoliană subvenționată prin plata certificatelor verzi) iar atunci când prețurile sunt mari importăm peste 2000 MW”, conform lui Dumitru Pârvulescu, președintele FNME. Soluțiile propuse de FNME – întrucât sistemul de producere a energiei electrice la noi este organizat pe monosursă (costuri de producție fundamental diferite) față de celelalte state europene care-l au organizat pe mix energetic, România trebuie să obțină dispensă de la UE pentru reglementarea pieței producătorilor de energie electrică sau, dacă acest lucru nu este posibil, realizarea în regim de urgență a mixului energetic la producător; -oprirea închiderii grupurilor pe cărbune până când nu sunt puse în funcțiune noi capacități de producere a energiei electrice de aceeași putere și predictibilitate; – România trebuie să reglementeze piața de CO2, astfel o cotă importantă dintre acestea să fie date la producătorii de CO2( energia pe cărbune, siderurgie, industria chimică) la fel cum a făcut Polonia; – modificarea prin OUG a legii 220/2008 a producerii energiei din surse regenerabile de energie în sensul de acordare a certificatelor verzi doar dacă prețul este sub o anumită valoare și eliminarea pragului inferior la care se tranzacționează acestea; – obligarea furnizorilor de ultimă instanță de a achiziționa minim 80% din necesarul de energie electrică prin contracte bilaterale; – modificarea legii 123 din 10 iulie 2012 a energiei electrice și a gazelor naturale astfel încât la baza acesteia să stea siguranța SEN și a populației, iar Strategia Energetică a României să fie votată obligatoriu în Parlament; – o conducere a ministerului energiei și a companiilor din SEN de către persoane care nu au „obligații” la OMV și Fondul Proprietatea ; – evaluarea corectă a programului de decarbonare a Complexului Energetic Oltenia având la bază o analiză comparativă corectă între cărbune și gaz ( costuri reale, cantități disponibile, acces imediat la combustibil, cost social).
Andrei Merfu
