Olăritul era cândva meşteşugul de bază al localnicilor din satul Găleşoaia, cetăţenii de aici fiind renumiţi pentru lucrurile minunate pe care le confecţionau din lut. Satul a dispărut sub roata excavatoarelor din minerit însă tradiţia merge mai departe. Ion Retezeanu, strămutat din acest sat, a purtat cu el tainele strămoşilor în arta mânuirii argilei şi reuşeşte şi astăzi să impresioneze prin obiectele pe care le confecţionează.
Alina POPESCU
Ion Retezeanu s-a născut în satul Găleşoaia care făcea parte odinioară din fosta comună Pinoasa. Satul a fost strămutat pentru ca activitatea de exploare a cărbunelui în zonă să continue. Sătenii din Găleşoaia erau vestiţi pentru produsele pe care le realizau din prelucrarea lutului, chiar şi peste hotare. Ion Retezeanu este printre singurii olari din fostul sat de meşteri olari care mai păstrează vie această tradiţie. Meşterul olar a povestit cum a reuşit să înveţe să prelucreze lutul. „Realizez produse ceramice, specifice satului Găleşoaia, zonă de unde eu vin. Satul nu mai este datorită lucrărilor miniere din zonă. Tatăl meu a lucrat olăritul şi toţi sătenii mei din sat, în marea majoritate, au practicat această meserie. Altceva nu aveau ce lucra, agricultură nu se putea face fiind o zonă mai de deal, nu prea renta. Tatăl meu, când eram copil, de multe ori mă punea pe masa de lucru să nu fug afară. Vă daţi seama că am crescut o dată cu oalele în casă. Tata a plecat în 1962 la serviciu şi mergeam pe la vecini, care aveau copii de vârsta mea şi ne jucam pe roata de olărit. Târziu, când tata a ieşit la pensie, mi-am făcut atelier şi am început lucrul. Cum a rămas la pensie, nu avea astâmpăr, s-a apucat de lucru şi atunci m-a atras şi pe mine. Mi-am făcut şi eu roată şi m-am pus să lucrez”, a spus Ion Retezeanu.
Cele mai scumpe obiecte ceramice pe care meşterul olar din Găleşoaia a reuşit să le vândă au fost nişte vase ornamentale de mari dimensiuni, obţinând 200 de lei pe fiecare bucată. „Nu ştiu dacă vreodată o să mai pot face una la acea mărime. Fiul meu cel mic mă copiază. Lucrează aproape identic dar pentru că nu există desfacere, s-a axat pe altceva, lucrează în construcţii”, a spus oftând Ion Retezenu.
Revine an de an la vatra satului. Motivul!
Ion Retezeanu a plecat 1972 din satul Găleşoaia şi a lucrat mulţi ani ca lăcătuş mecanic. Abia după 1989 s-a apucat serios de olărit. Acum locuieşte în Târgu Jiu însă revine anual la locul său de baştină, acolo unde, cândva, exista satul Găleşoaia. A explicat şi de ce. „Realizez orice fel de obiect uzual dar şi ornamental. Fac ceşcuţe pentru ţuică fiartă, ulcele pentru vin, cănuţe pentru cafea, farfurii, străchini, căni, ulcioare, oale uzuale pentru gătit în vatră, oale pentru sarmale, vaze şi fel de fel de vase. Lutul pe care îl folosesc îl mai găsesc, deocamdată, pe unde a fost vatra satului, pe dealuri. Lemnul îl cumpăr, şi îl iau cu maşina. Anual merg acolo unde era satul meu, în funcţie de cât material am nevoie şi de cât găsesc. Acum mai am ceva rezervă dar când o să vină timpul bun o să merg să mai caut. Nu merge orice argilă. Este o argilă specială. Lemnul îl folosesc pentru arderea obiectelor, pe timp de iarnă şi pentru uscare”, a mai spus Ion Retezeanu.
Produsele sale, apreciate
Meşterul olar îşi vinde produsele în Piaţa Centrală din Târgu Jiu, acolo unde are un stand însă nu ratează nici târgurile tradiţionale care se organizează prin ţară. Chiar dacă trăim într-o epocă în care recipentele din plastic au luat locul vaselor din lut, mai sunt încă gorjeni care cumpără astfel de obiecte şi apreciază munca celor care le realizează. „Sunt foarte frumoase aceste obiecte din ceramică dar şi rezistente. Eu cumpăr mereu când am ocazia de la meşterii populari. Nu sunt atât de scumpe ţinând cont de câtă trudă depun cei care le realizează. Chiar i-am spus domnului Retezeanu că am nevoie de o oală pentru sarmale şi că vreau să-mi confecţioneze una”, a spus Mariana Iovan din Târgu Jiu.
Obiectele ceramice produse de meşterul olar din Găleşoaia au fost premiate de-a lungul vremii. În urmă cu câţiva ani Ion Retezenu a fost recompensat cu marele premiu la un târg al meşterilor populari organizat la Craiova.
