Este o săptămână decisivă pentru Complexul Energetic Oltenia și planul de decarbonizare a României. Până pe 30 iunie trebuie să fie adoptată OUG privind decarbonizarea. Documentul prevede termene clare cu privire la închiderea subunităților miniere și a grupurilor pe bază de cărbune.
Termenele sunt atât de stricte, că au produs îngrijorare, mai ales într-o perioadă de criză energetică. Prin urmare, renunțarea la cărbune nu ar avea logică, mai ales că nu este nimeni sigur că se va putene altceva în loc.
Sindicatele din Complexul Energetic Oltenia au avut o serie de cereri de modificare a proiectului de Ordonanță de Urgență. Acestea sunt:
l) Eliminarea din textul O.U.G. a sintagmei închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă;
2) Eliminarea anexelor nr. 1 și 2 și reformularea articolelor care fac trimitere la acestea;
3) Oprirea grupurilor energetice pe cărbune doar atunci când grupurile pe gaz vor fi puse în funcțiune;
4) Extinderea perioadei de funcționare a grupurilor energetice pe cărbune cel puțin până în anul 2035;
5) În vederea funcționării sigure și stabile a sistemului energetic național, grupurile energetice propuse pentru oprire conform proiectului O.U.G., trebuie menținute în rezervă tehnică;
6) Corelarea politicii de personal a Complexului Energetic Oltenia S.A. cu măsurile mai sus menționate;7) Angajamentul factorilor responsabili guvernamentali privind modificarea O.U.G. nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective ca urmare a aplicării programului de decarbonare și de închidere a minelor în perioada 2019-2032, în sensul stabilirii duratei de acordare a venitului lunar de completare de minim 4 ani (anual, pe toată durata de aplicare, valoarea venitului de completare să fie actualizată în funcție de evoluția salarialui mediu brut pe economie) și menținerea condițiilor de muncă avute anterior concedierii;
8) La închiderea efectivă a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, salariații concediați să beneficieze de plăți compensatorii acordate de la bugetul de stat, iar cuantumul acestora să fie egal cu echivalentul a 48 de salarii medii brute pe economie;
9) Implicarea directă a statului român pentru dezvoltarea durabilă a zonelor afectate de decarbonizarea sectorului energetic.
Este de stabilit că energia pe bază de cărbune are deja un plan de reducere de capacități și salariați. Cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune este Complexul Energetic Oltenia. Aici e în derulare un Plan de restructurare masivă. OUG privind decarbonizarea reduce însă unele termene.
Planul de restructurare a CE Oltenia este construit pe doi piloni principali: construirea de noi capacități bazate pe energie solară și gaze și reducerea capacităților existente pe bază de lignit. Planul a fost aprobat de Guvernul României și de Comisia Europeană și trebuie implementat ca măsură necesară de retehnologizare și menținere în activitate a CE Oltenia, în condițiile în care compania reprezintă o componentă esențială a Sistemului Energetic Național. Costurile totale de restructurare se ridică la 3,94 de miliarde de euro. Din această sumă, aproximativ 2,7 miliarde de euro sunt fonduri de la stat care includ și un grant de aproximativ 896 de milioane de euro din Fondul de Modernizare, destinat noilor investiții. Contribuția proprie a CE Oltenia va fi de 1,27 miliarde de euro, având ca sursă veniturile din vânzările de energie electrică și parteneriatele și creditele atrase de CE Oltenia.
Măsurile incluse în Decizie au vizat respectarea criteriilor care stau la baza acordării ajutorului de stat de care compania beneficiază deja și va beneficia până la finalul perioadei de restructurare, adică finalul anului 2026. Astfel, restabilirea profitabilității la sfârșitul perioadei de restructurare – care este un criteriu esențial într-un ajutor de stat pentru restructurare – a fost îndeplinită prin măsuri de optimizare a capacităților existente și extinderea portofoliului cu includerea proiectelor noi: centralele pe gaze natural și parcurile fotovoltaice cu o capacitate instalată totală de cca. 2000 MW. În perioada 2023-2025, blocurile 4 Rovinari, 4 Turceni și 7 Ișalnița vor fi în rezervă de capacitate, iar în perioada 2026-2030, blocurile 5 Rovinari, 6 Rovinari și 5 Turceni vor fi în rezervă de capacitate. Funcționarea acestor blocuri va fi dictată de rațiuni legate de securitatea aprovizionării cu energie sau de condițiile de piață.
În plus, autoritățile române s-au angajat să implementeze o cesiune suficientă de acțiuni ale statului român în CE Oltenia, până la sfârșitul perioadei de restructurare în 2026, astfel încât să se asigure o remunerare suplimentară a componentei de grant din ajutorul de stat. Cesiunea a cel puțin 20% din drepturile de proprietate se va face printr-o ofertă publică de acțiuni.
Mărimea și structura contribuției propii a CE Oltenia la efortul total de restructurare de 3,94 miliarde de euro este cel de-al treilea criteriu care a stat la baza decizieii favorabile. Astfel, compania a putut demonstra că alături de sumele încasate din contractele de vânzare de electricitate a atras surse considerabile, suplimentare din credite bancare și contribuții ale partenerilor selectați la proiectele noi. Parteneriatele sunt în curs de negociere și vor conduce la înființarea de SPV-uri – companii de proiect care vor sta la baza dezvoltării proiectelor noi – în cursul anului 2022.
În urma procesului de decarbonare, emisiile vor scădea de la 8,4 milioane în 2022, la 4,1 milioane în 2025 și 3,7 milioane în 2030, în condițiile în care vor fi folosite capacitățile de rezervă pe bază de lignit.
Andrei Merfu
