Pe final de săptămână cică a apărut, spre deliciul site-urilor, prima contră la nivel de președinți între PNL și PSD. Vezi, domnule, nu se pune de acord coaliția cu privire la niște măsuri fiscale, propuse de către social-democrați și neacceptate de către liberali. Haideți să vedem joaca de-a cuvintele.
Primul a lansat torpila cu iz popular Marcel Ciolacu: „În aceste momente foarte dificile din punct de vedere economic, este profund inechitabil ca persoanele cu venituri foarte mari să se bucure de același regim fiscal aplicat celor cu venituri foarte mici. De aceea, am insistat și voi insista în continuare în Coaliție, ca acest principiu al solidarității între contribuabili să ocupe un loc central în reforma sistemului fiscal din România”.
În replică, zice Nicolae Ciucă – pe Facebook – așa: „Nu este sănătos și responsabil să te joci cu sistemul fiscal în perioade de instabilitate. Riscăm să avem, într-un an sau doi, probleme de două ori mai mari decât avem astăzi. (…) Nu ne permitem să greșim constituțional cu marile măsuri de reformă în domenii cheie, mai ales în cele cu impact bugetar. Să ne aducem aminte că legile referitoare la pensiile speciale ale judecătorilor sau ale parlamentarilor au fost declarate neconstituționale de CCR. Fie pentru că ele contraveneau unor principii constituționale ale independenței justiției, fie că erau neclare, imprecise, impredictibile sau au fost adoptate fără respectarea procedurilor parlamentare constituționale. În domeniul fiscal, intrarea în vigoare a unor măsuri care pot cădea ulterior testul la CCR înseamnă daune plătite din bugetul statului. Există inechități? Da! Însă avem în PNRR stipulate foarte clar următoarele: reforma pensiilor (un sistem bazat pe contributivitate), precum și reforma administrației publice și a salariilor din sistemul public (un sistem bazat pe performanță). Așa vom repara lucrurile. De ce? Ca să și producă efecte. Ca să și funcționeze pe termen lung. (…) PNL nu va susține nicio măsură care să sufoce mediul de afaceri, motorul vital economiei. Nu suntem de acord cu nicio viziune care pune azi poveri pe mediul de afaceri și pe companii. Cum ne redresăm, dacă slăbim economia reală? (…)”
Ultimul cuvânt în spațiul public îl are Marcel Ciolacu, într-un editorial publicat pe digi24.ro, unde scrie așa: „ (…) Teoretic, avem o cotă unică de impozitare a veniturilor, dar realitatea ne arată de fapt un ansamblu fiscal în care operăm cu multe cote diferite. Avem 1% impozit pe veniturile de la bursă. Avem tot 1% pe veniturile microîntreprinderilor, însă o cotă de 3% în cazul celor fără angajați. Avem apoi 5% impozit pe dividende. Și, în fine, există cota de 10% impozit pe venit așa-zis generală. Însă, pe lângă aceste exemple, au apărut nenumărate alte excepții, astfel că s-a ajuns să taxăm cu doar 1% câștigurile din jocuri de noroc în limita a 66 de mii de lei! De fapt, adevărul crud este că, de mai multă vreme, cota unică de impozitare a devenit o formă goală de conținutul ei firesc. (…) S-a născut, astfel, un mecanism pervers și discriminatoriu, prin care sunt favorizați cel care câștigă foarte mult spre excepțional, în vreme ce angajatul obișnuit, care trăiește din muncă, este taxat lunar cu peste 45% din salariu. Sistemul fiscal românesc a ajuns să semene cu indulgențele Papale din Evul Mediu (…)”
Eh, este că-i amuzant cum nu se va schimba nimic în bine pentru pălmaș? Nici măcar retorica… chit că prinde.
Ionuț Catrina