Mânăstirea Lainici unul dintre cele mai importante obiective religioase si turistice din Gorj.
Situată in orasul Bumbeşti-Jiu, pe defileul Văii Jiului, la 25 km de Petroşani şi la 32 km de Tărgu-Jiu.
Frumosul aşezămănt aparţine de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei.
Lăcaşul de cult este cel mai iubit si apreciat loc de pelerinaj al românilor din toată ţara,
Mânăstirea Lainici este supranumită „mireasa din Defileul Jiului” datorită faţadei sale de un alb puternic.
Sfânta Mânăstire Lainici are o istorie bogată.
Întemeietorul său este considerat Sfântul Nicodim de la Tismana, care potrivit cronicii de la Prislop, s-a aşezat într-o peşteră pe Valea Jiului, „la Surduc”, langă Mânăstirea Lainici.
Între anii 1750-1765, marea prigoană împotriva ortodoxiei româneşti, declanşată peste toată Transilvania, a ajuns până la Mânăstirea Lainici. Aşa cum dovedesc documentele vremii, generalul Bukow, în fruntea armatei sale, a distrus cu tunurile peste 300 de biserici si mânăstiri ortodoxe, printre care şi Mânăstirea Lainici, care era situată la caţiva kilometri de graniţa cu Imperiul Austro-Ungar.
Noua biserică din Mânăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse.
Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, în pantă, acesta creând necesitatea unui subsol.
Pe de altă parte, precum se cunoaşte, istoria bisericii creştine până in zilele noastre a cunoscut două perioade fundamentale: prima perioadă de la anul 1 până la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano al Imparatului Constantin cel Mare, perioadă a Bisericii din catacombe, în care s-a vărsat cel mai mult sânge şi au murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul si temelia Bisericii Creştine; şi a doua perioadă, de la anul 313 până în zilele noastre.
În pictura bisericii de deasupra, se vor marca cele mai importante momente din istoria Bisericii Creştine, cu cei mai reprezentativi sfinţi din toată lumea și din toate timpurile.
Partea de sus este zugravită de pictorul Grigore Popescu, urmărind istoria Bisericii de dupa persecuţii, până in zilele noastre.
Aici apare originalitatea mesajului din frescă: parintele stareţ a dorit să zugravească chipurile unor sfinţi martirizaţi recent, în zilele noastre.
Sunt pictati in primul rand sfinţii rusi, ucisi în timpul comunismului, apoi sfinţi din tot estul creştin, căzut sub ateism.
În biserică cea nou construită se află încă din vara anului trecut icoana Maicii Domnului „Grabnic Ascultatoare”, unicat în ţara noastră, adusă tocmai de la Muntele Athos.
Icoana este neobişnuită prin dimensiunile sale, fiind pictată pe lemn de santal şi acoperită cu o mantie grea de argint aurit. Icoana e făcătoare de minuni.
În faţa altarului, o casetă aurită revarsă puterea multor sfinţi ai Răsăritului, cu prezenţă unică în Romania, printre care Sfinţii Ignatie Briancianinov, Serafim de Sarov ori Dimitrie al Rostovului.
Anamaria Giurea
