Am asistat, la eliminarea Protugaliei de la World Cup Qatar 2022, la apusul unei epoci. Cristiano Ronaldo, sau CR7 pentru fani, a pus capăt unei cariere fantastice la echipa națională. Cred că a încheiat, căci face 38 dr ani în februarie 2023, dar la cum muncește pe teren, e posibil să meargă mai departe. Ce e cert e însă faptul că meciul împotriva Marocului a fost ultima sa prezență la o cupă mondială. Peste 4 ani ar avea 41 spre 42, deci… Sau mergem pe logica lui Roger Milla în 1994?
Revenind… la ieșirea de pe teren, pe tunelul spre vestiare, CR7 a plâns. Dar nu așa, să nu-l vadă cineva. Nu, a izbucnit în lacrimi, cum face un copil când suferă intens.
O epocă a apus, căci CR7, alături de rivalul său de-o viață, Leo Messi, au reprezentat probabil cea mai plăcută, frumoasă și interesantă perioadă a fotbalului. Personal, deși nu-l apreciez pe Ronaldo, nu pot nega calitatea sa excepțională pe teren, reușitele lui, recordurile (deloc puține) doborâte rând pe rând în Europa, în Spania, Anglia, Italia sau Portugalia, dar… mai ales în UEFA Champions League, acolo unde e zeu autentic. Va fi greu spre imposibil de doborât acele borne realizate/impuse de CR7. Știu, îmi veți spune de Mbappe, de Haaland etc. Povești cu zâne, vă asigur!
Epoca fotbalului-spectacol apune cu Ronaldo&Messi. Punct!
Dar mergem mai departe, vedem ce și cum. Sigur, fotbalul nu moare odată cu ei, dar rămân treburile fantastice realizate de acești titani. Pentru asta, RESPECT!
Ionuţ Catrina