La finalul lunii mai, mai exact în perioada 25-31 mai 2022, a avut loc la Oslo, în Norvegia , cel de-al doilea flux de mobilitate din cadrul proiectului I am integrable, not negligible!, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 și realizat în colaborare cu parteneri din Norvegia. La acest proiect au participat inspectori școlari și consilieri educaționali din județele Gorj, Mehedinți, Tulcea și Dâmbovița.
Obiectivele cursului „Building Inclusive and Democratic School Cultures”, oferit de „European Wergeland Centre” au fost:
- întărirea capacității instituției în educația pentru cetățenie și drepturile omului, dezvoltarea de competențe în acest domeniu,
- dobândirea și promovarea celor mai recente abordări și instrumente ale Consiliului Europei, în educația pentru cetățenie și drepturile omului, incluziunea socială, precum și utilizarea acestora în practica educațională,
- dezvoltarea capacităților participanților de a proiecta și desfășura traininguri pentru profesori, ateliere, de a gândi critic, de a rezolva probleme în echipă,
- dobândirea de competențe profesionale transferabile de design thinking și gândire critică, menite să contribuie la creșterea valorii actului educațional,
- cunoașterea și aplicarea celor mai noi metode și proceduri utilizate în țări europene cu experiență, privind rezolvarea anumitor situații prin lucrul în echipă, comunicare, colaborarea cu partenerii locali, în contextul multietnic și postpandemic din județul Gorj. Cele cinci zile de activități au fost dedicate unor teme care privesc același concept, democrația:
- respectarea drepturilor omului și cum se reflectă acestea într-o școală;
- implicarea civică – punctul de plecare al devoltării unei școli democratice;
- conducerea unei școli trebuie să fie democratică;
- este important să construiești parteneriate cu comunitatea locală, să cooperezi cu părinții.
După parcurgerea acestor teme, fiecare echipaj participant a elaborat o metodă aplicabilă unui anumit tip de școală și care ar ajuta unitatea de învățământ respectivă să devină mai democratică.
Definirea conceptului de școală democratică presupune referirea la anumite aspecte vizibile, precum relația profesor-elev, programul școlii, dar și la aspecte mai puțin vizibile, cum ar fi spiritul care predomină în școala respectivă. O școală democratică nu este perfectă, dar este perfectibilă. Și se bazează pe respectul unora față de ceilalți.
O școală democratică este o școală în care există toleranță față de categorii vulnerabile, în care vocea fiecăruia se face auzită. Elevii sunt încurajați, chiar și atunci când greșesc, au libertatea să aleagă o parte din materiile de studiu, consiliul elevilor este ales prin vot secret și se implică în viața școlii respective.
Hotărârile Consiliului de administrație și alte documente ale școlii trebuie să fie cunoscute de către toți factorii implicați.
În plus, strategia democratică a școlii trebuie să fie construită pe termen scurt, mediu și lung.
Fiecare comunitate școlară are altfel de nevoi, iar elevii trebuie să simtă că sunt susținuți de școala lor, că școala este a tuturor.
Relația profesori-părinți-elevi-conducere-comunitate locală trebuie, de asemenea, să fie una democratică.
Educația pentru o cetățenie democratică presupune existența unor strategii la nivel național, pentru persoane dezavantajate, a unor proiecte privind conștientizarea importanței respectării drepturilor omului.
Cele trei tipuri de educație – formală, informală și nonformală – trebuie să coexiste într-o școală democratică. Planificarea, monitorizarea, evaluarea sunt cele trei paliere ale școlii care trebuie să fie democratice.
Iată doar câteva din principiile care fac o școală să se numească „democratică”. Poate că nu e suficient să știi, e important să pui și în practică, cu scopul de a pune în valoare ceva ce ai dobândit deja .
