TRĂIESC în cel mai corupt oraș de pe harta țării, dacă te raportezi la ceea ce citești despre mai toate domeniile vieții sociale, economice și politice.
Poate doar o regionalizare l-ar mai putea salva.
Ca să nu zic că ar trebui șters și refăcut din temelii.
Poate doar așa ar mai putea dispărea rubedeniile de prin instituții, clientelismul politic dus în derizoriu, dezinteresul factorilor de decizie și control.
Atenție!
Încă nu am spus rea-credință și voință!
Că vreau să cred că mă înșel!
Problema ar fi rezolvată dacă ar fi doar aceasta. Ideea e că o mare parte dintre cetățenii de aici se complac în a trăi așa.
Știu că ANPC a închis o grămadă de societăți neconforme și, ce credeți, unii plâng după ele în disperarea să mănânce muște, păianjeni, lături si zoaie… rugină ca să facă si un antitetanos (așa, de dragul masochismului) sau ceva antibiotice pentru bacteriile cu care tot s-au obișnuit.
Barem să nu fie LEGIONELLA, dacă ați auzit de ea, bacteria legionarilor, că atunci plapumă nu îți mai poate fi decat pământul.
Luându-le la rând, JUSTITIA; dacă citești doar câteva publicații, vezi cât de oarbă e și subordonată unor grupuri de interese și unor jurnaliști, chipurile, să își pună la adăpost pielea lor și a rudelor lor în schimbul slovelor pro.
Bine că încă există și cealaltă parte a jurnalismului, care dă cu ei de toți pereții.
Și bine că NU toată lumea care lucrează in Justiția de la Gorj e coruptă. Încă mai sunt și incoruptibili. De ei ține să se facă ordine în curtea instituției supreme. Pe ei încă se bazează toată lumea!
Știți că adevărul triumfă. E drept, mai greu, dar o face. Minciunile și nelegiuirile au picioare scurte.
ECONOMIC, județul e pe butuci!!!
CEO, marele colos care poate salva țara, e cu un picior în groapă; mai mult, acum își plânge morții și neputința.
Politicul poleit frumos, strălucitor, ne amintește – să nu zic că „ne aburește” – zilnic că e în slujba noastră, dar știe, vede și simte și el că a băgat țara în prăpastie. Orașul deja l-a îngropat.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL schimbă miniștrii la București, iar în teritoriu, posturile de director sunt subiect primordial… Mai ales după alegeri. Educația copiilor să mai aștepte. Doar trăim în ROMÂNIA EDUCATĂ! Că urlă părinții de griji și neputința învățământului paralel, adică al meditațiilor, iar copiii amenință că nu mai vor la școală, ăsta e un alt subiect. Întrebarea să vi-o puneți dumneavoastră. Oare de ce? Asta e întrebarea. De ce e așa?
SĂNĂTATEA noastră e pe butuci. Dacă sunteți mulțumiți de condițiile din spitale, înseamnă că poate doar ele în ultimii doi ani, „datorită” pandemiei, au mai primit ceva bani pentru dotări, că era si cazul. La capitolul medicație, veneam cam toți cu pastilele de acasă.
Orașul e trist…
E orașul fără viață…
E orașul pe care tinerii îl părăsesc…
E orașul care cere REINVENTARE.
Mihaela Andreescu
