Știm cu toții vorba aia din bătrâni. Cum care? Aia că răzbunarea e arma prostului. Nu știu dacă doar proștii se răzbună, dar știu că treburi negative te macină în toată perioada când cauți răzbunare, când vrei neapărat să găsești căi de a-i plăti celuilalt ce ți-a făcut. Sau ce crezi tu că ți-a făcut, mai rău. În cap îți construiești scenarii războinice cu accente demonice, vrei să curgă râuri de suferință ori chiar sânge. Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, nu? Asta e ideea Vechiului Testament, scriere extrem de sângeroasă.
A deveni mai bun nu înseamnă nimic dacă nu depășești dorința de răzbunare. Voi încerca să fac asta, iar de azi încep prin a ierta toate elementele cretine asupra cărora plănuiam răzbunare. Gata! Vă iert, bă! Pe toți. Nu sunteți mulți, dar vă iert pe toți.
P.S.: Pentru că știu că există legea echilibrului universal, las Karma să se ocupe de ei. Vă pupă tata!
Ionuţ Catrina