Ideile radicale, adică acele gânduri duse la extrem, sunt periculoase dintr-o cauză simplă: nu pier, nu se estompează și, dacă au ocazia de a fi dublate de fapte, e nasol al dracu’… Istoria îți poate oferi exemple mai mult decât suficiente, totul e să știi a citi. Tragedia destul de recentă a evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial e la îndemână a fi studiată. Repet, dacă vrei și poți pricepe, istoria îți desenează (aproape) tipare, adaptate la coniunctura în care tu trăiești.
Indiferent de nume, un regim extremist este periculos și nedorit. Îți poți numi oricum ideile, dar dacă ele presupun eliminarea (de orice tip, chiar și fizică) a unei/unor categorii de ființe, atunci se numesc criminale. Culoarea pielii, orientarea sexuală ori alte criterii discriminatorii reprezintă tot atâtea porniri cu tentă extremistă. În România, ura împotriva „celuilalt” e cel puțin contemporană cu Eminescu. Despre morți însă… numai de bine. Regimurile extremiste, în istoria lor de circa un secol și jumătate, au pornit de la un naționalism deșănțat, inoculat unei largi pături sociale, care – din nefericire – nu o ducea bine. Căci, atenție, un regim extremist nu apare pe vreme de bunăstare socio-economică. Din contră. Foametea, lipsurile, războaiele, conflicte interetnice etc. Da, cam astea duc la urcarea unui viitor regim extremist în opțiunile unui popor. Nu spune nimeni că trebuie să renegi, de exemplu, ce este românesc, dar citește întâi cu atenție trecutul înainte de a aplauda nunta populară a unui oportunist cu valențe verzi. Idolii tăi poate chiar au fost naționaliști, sigur și-au iubit țara, însă tu…
2023 e extrem de important prin prisma lui 2024. O abominațiune a istoriei a ajuns cancelar al Germaniei și viitor actant major în WWII cu ajutorul votului poporului. Știu, suntem scârbiți de clasa politică actuală, dar extremismul nu poate și nu trebuie să fie soluția. Nu aveți idee ce ușor poate fi ucis un om. În numele unui ideal cretin, evident. Povestim pe teme asta în acest an.
Ionuţ Catrina
