Nu cred că e vreo noutate că partidele politice se mișcă și mișcă pentru binele membrilor ei (eventual la vârf), norodul fiind beneficiar (la modul perfect indirect) al consecințelor actelor, faptelor și deciziilor politicului. Adică să nu ne îmbătăm cu apă caldă că politicul muncește pentru noi. Avem atâta rațiune, da?
Ei bine, în această cheie, ne uităm la un mix de evenimente, o treabă despre care aproape ai zice că sunt aranjate. Nu în sensul de „suprapuse”, desigur.
Prima treabă: nu știu câți dintre dvs. au urmărit, dar e ditamai scandalul în Justiție, unde ditamai ministrul în funcție s-a antepronunțat despre nevinovăția unui om cu dosar… pe rol, a cărui cauză se judecă pe 7 februarie. Data e dincolo de momentul vorbirii, vă asigur, nu mai căutați. Cert e că domnul Cătălin Predoiu a spus, acum câteva zile, că soțul fostei șefe de la DIICOT este achitat, fiind nevinovat. De aici, o sumedenie de întrebări legate de actul de justiție la nivelul acela…
A doua treabă: domnul Virgil Popescu, personaj politic extrem de controversat (cel puțin aici, în Gorj) este într-o poziție delicată. Se află în fruntea socotelilor în aceste momente tragice, când o mână de oameni au decedat la Jilț Sud din cauza indiferenței criminale a statului, acționar majoritar la CEO. Teoretic (și nu doar), la așa tragedie, se pleacă acasă de sus până jos. Într-o țară firească. Dar aici se ține bine d-l Popescu…
Unde voiam să ajung? A, da: PNL are niște probleme mari de imagine în perioada asta. Mari de tot. Demisia/demiterea acestor ființe ar fi spălat o idee din pată. Se pare că nu va fi așa. Vedem. Ce e interesant e că PSD crește – chiar dacă nu o recunosc adversarii – în tot acest timp. Nu extrem de mult, nu în salturi, dar o face. Constant.
Ionuţ Catrina
