Valentina Gheorghe, artist popular din Bălăneşti, a realizat de-a lungul ultimelor trei decenii ţesături apreciate atât în ţară cât şi peste hotare. Ţesătoarea de covoare olteneşti se mândreşte cu o experienţă vastă în domeniu, în trecut realizând chiar şi un portret al soţilor Ceauşescu. Povestea sa este cu atât mai interesantă cu cât materia primă folosită la realizarea minunatelor scoarţe olteneşti este lâna aruncată de ciobani.
Alina POPESCU
Valentina Gheorghe are 64 de ani şi este din comuna Bălăneşti. A învăţat arta cusăturilor tradiţionale de la măicuţele de la Tismana, iar acum secretele acestei tehnici le dezvăluie copiilor care învaţă la şcoala din Bălăneşti, fiind instructor al Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu. Îi place să meargă frecvent la Mănăstirea de la Polovragi, fascinată fiind de măiestria cu care măicuţele de acolo păstrează vie această tradiţie. S-a perfecționat în ceea ce priveşte confecţionarea de covoare lucrând pentru Arta Casnică Tismana. Timp de 28 de ani a prestat activitate acolo, vreme în care a realizat zeci şi poate sute de metri de scoarţe olteneşti, în mare parte pentru export. “Măicuţele mi-au fost primele maistre. Maistra mea a învăţat de la măicuţe, eu de la maistra mea. Mi-au explicat foarte multe măicuţele. Am fost calificată de Arta Casnică pentru a lucra. În acele timpuri asta era, acum nu ştiu de ce Dumnezeu nu ne mai ocupăm de aşa ceva. Se lucra foarte mult pentru export. Eram câteva fete, nu toată lumea se omora să se califice pe meseria aceasta. Am fost foarte greu expusă, lucram zi şi noapte pentru un bănuţ”, a declarat Valentina Gheorghe.
Comandă specială
A trăit mai mult de 20 de ani în localitatea Scorniceşti din judeţul Olt, de unde provenea soţul său. La mijlocul anilor ’80 a primit o comandă specială, chiar de la sora lui Nicolae Ceauşescu. „Când m-am căsătorit am plecat la Scorniceşti, bărbatul meu era de acolo. Am plecat cu lucrul, se putea lucra la domiciliu. Îmi luam de lucru de la Târgu Jiu şi veneam la lună cu ce aveam lucrat, carpete, covoare, dar tot pentru export. Acolo a dat de mine sora lui Ceauşescu. Şi ea, fiind profesoară la liceul de acolo, mi-a spus că ar vrea la cântarea României portretele fratelui său şi al cumnatei sale dar şi cu căsuţa. Am lucrat cam 6 luni să le fac. Am făcut un covor în care în partea de jos era căsuţa şi sus cele două portrete. Eu am lucrat şi alţii au luat banii. Eu nu am primit nimic şi nici nu ştiu ce s-a ales de portrete”, a explicat Valentina Gheorghe.
După Revoluţie a revenit în Gorj şi şi-a continuat activitatea în domeniul confecţionării de ţesături. Şi de atunci, în fiecare an, învaţă circa 30 de tineri în tainele acestui meşteşug tradiţional. Ca să îi atragă la aceste cursuri, le cântă şi îi învaţă să danseze.
Covoare olteneşti din lână aruncată de ciobani
La confecţionarea scoarţelor olteneşti foloseşte lâna aruncată de ciobani după ce tund oile. Dă viaţă lânii colorând-o cu coloranţi obţinuţi din plante. „Eu fac covoare olteneşti şi ţesături, orice fac. Tot ce e lucru manual. Mă axez pe covoare, pentru că nu vreau să se piardă această îndeletnicire. Trebuie să ţinem de ce ne reprezintă. Eu folosesc lâna aruncată de ciobani. Astă vară am cărat cu roaba la lână, că o aruncaseră pe malul apei, că nu au ce face cu ea. Au venit turcii şi le-au dat preţuri de nimic pe ea şi au preferat să o arunce. Eu, care am rămas singura pe raza comunei, mă duc şi o iau. Mă doare sufletul când văd lâna aruncată şi nu are cine să o mai prelucreze”, a mai spus femeia.
Valentina Gheorghe vinde covoarele sale mai mult pe la pensiuni şi hotelurile. Ne-a mărturisit că străinii sunt mai interesaţi de achiziţionarea unor astfel de ţesături tradiţionale decât românii. Preţul unui covor de mici dimensiuni este de 30-40 de lei şi poate ajunge până la 1500-2000 lei, pentru cele de mari dimensiuni.
