Atunci cănd paşeşti în Gorj iţi este imposibil să nu te găndeşti la “eroina de la Jii” Ecaterina Teodoroiu, căci despre ea vom vorbi în acest număr.
Această eroină a poporului român care şi-a scris numele cu sânge de jertfă in paginile de aur ale istoriei.
Pe numele ei real, Cătălina Teoderoiu, tânăra pasionată de poezie, își semna poemele cu “Ecaterina Teodoroiu sau Lili Teodoroiu”, rămânand astfel şi în cărțile de istorie, și pe plăcile comemorative.
Ecaterina Teodoroiu s-a inscris ca voluntar în aprigele lupte ale primului Razboi Mondial, făcând parte din plutonul de la Mărăşeşti, murind pentru patrie acolo, in data de 22 august 1917.
Drept mulţumire, autorităţile au strămutat trupul acesteia, înmormântăndu-l în centrul oraşului Targu Jiu, într-un frumos Mausoleu.
Acesta este realizat în travertin italian, cu dimensiunile 2,90 x 1,60 m şi înălţimea de 2,10 m. Are forma unui sarcofag și este aşezat pe un postament cu trei trepte. Milița Petrașcu a realizat un basorelief cu scene din viaţa şi activitatea militară a Ecaterinei: pe faţada dinspre miazăzi apare un tablou care prezintă copilăria eroinei, în satul său natal Vădeni (astăzi cartier în componenţa municipiului Târgu-Jiu). Pe latura opusă apare Ecaterina Teodoroiu salutată de cercetaşii din rândurile cărora a făcut parte. Celelalte două faţade o prezintă în război: una – pornind la atac şi cealaltă – la sfârşitul vieţii, când este purtată pe braţe de soldaţi spre locul de odihnă. Cele patru colţuri ale sarcofagului sunt „străjuite” de femei îmbrăcate în costum naţional, care ţin în mâini câte o cunună de lauri pentru faptele Cătălinei.
De asemenea nu trebuie ratată nici Casa memoriala “Ecaterina Teodoroiu”, care este, în realitate, locuinţa eroinei neamului, fiind ridicată in anul 1884 de parinţii acesteia.
Este o locuinta destul de mică, cu doar câteva camere şi o tindă, necesare adapostului unei familii ţărăneşti nu foarte numeroase.
Aceasta a fost transformată în casă memoriala, în cinstea amintirii Ecaterinei Teodoroiu, abia in anul 1959.
Autoritaţile au adunat opere de colectie, fotografii, obiecte ce au aparţinut acesteia, reintregind parcă atmosfera de altădată.
Dorin Brozbă spunea „Cătălina Teodoroiu reprezintă pentru naţiunea română modelul ideal al femeii dârze, hotărâte şi pline de curaj atunci când greutăţile vieţii o impun, chiar dacă nota de plată este, în final, chiar sacrificiul propriei vieţi.”
După mai multe încercari de a participa pe front ca soldat activ, de fiecare dată spunându-i-se că locul ei este in spital, Ecaterina hotărăşte să ia calea frontului. Comandanţii au cedat la insistentele ei şi au primit-o să meargă să lupte.
Într-o zi de duminică 5-18 noiembrie Ecaterina a fost ranită după care a fost dusă la spital.
Pe front purta caciulă de miel negru , palton negru şi avea o armă in mână , era un bun comandant de luptă.
Ajunsă într-un spital din Iaşi eroina se reface spre mijlocul lunii ianuarie 1917 după care işi reia locul în luptă continuând să lupte cu vitejie si curaj împotriva inamicului.
Este rasplatită pentru munca sa cu diferite distincţii militare şi ridicată la gradul de sublocotenent primind comanda unui pluton de infirmerie.
Ofensiva din Moldova a fost pregatită cu mult tact si pricepere , dar au urmat zile pe front foarte grele pentru ostaşii români.
Încurajati de Ecaterina care era în fruntea plutonerului său , soldatii români rezistau atacului crud al inamicului.
La 22 august 1917 in timp ce işi înbărbăta plutonul cu vorbe „ Înainte băieţi , înainte” Ecaterina a fost lovită de două gloanţe , lovind-o mortal.
Anamaria Giurea
