Dacă vodevilul n-ar fi existat, el trebuia inventat cu certitudine în România. Nu cu mult în urmă, ci chiar zilele astea. Concret, la București a avut loc o manifestare care, dacă n-ar fi fost de plâns, ar fi de râs. De tăvălit pe jos, eventual cu un costum aparte pe tine. Cu pase ori sfoară, după preferințe.
Pe 2 octombrie, în capitala acestui stat european, membru U.E. și NATO, a avut loc un râs de eveniment, la care trebuia să participe jdemii de oameni, adepți ai comicului de situație și de personaje. Am folosit imperfectul verbului „a trebui” căci oamenii nu s-au înghesuit la mitingul sufletului, anunțat pe Facebook și aiurea-n dubă de liderul AUR, nea Georgică. Pentru că nu poate vorbi pe față despre „neatârnarea” României… decât de Rusia, patria-mumă pentru mulți iresponsabili, boss de boss a pus de-o manifestare anti orice. A nimerit, e drept, pe o situație de criză economică fără un precedent în istoria ultimilor ani în Europa și prin lume, așa că se spera – de către persoane din structurile AUR – să vină lume puhoi… Eventual, cu mic, cu mare, să se plece spre Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni și Palatul Victoria, într-o tentativă de revoluție. Doar că, na, soarta…
Ca distracția să fie maximă, la bâlciul organizat de nea Georgică a sosit, alături de acoliți, și tanti Diana. Fostă colegă de suferință (nu întrebați de care) cu Georgică de mai sus, tanti Diana s-a crizat toată când au sosit auriștii lui Geo. De aici huiduieli, îmbrânceli, scandări și invective. Deh, civilizație. Sau, pe românește, „ba pe-a mă-tii”. Unde „mă-ta” e cert cu cratimă.
Voi vă dați seama cum se uită unii la noi? Speriați, amuzați, terifiați? Habar n-am!
Ionuț Catrina