Natalia Gliga (n. 19 septembrie 1940, Cașva, Mureș, România – d. 14 iunie 2018, București) a fost o interpretă de muzică populară din zona Mureșului.
Născută la câțiva kilometri de Reghin, la Cașva, Natalia Gliga a avut primul contact cu muzica la școală.
După o scurtă perioadă petrecută la București, cu părinții refugiați, a revenit la Reghin pentru terminarea școlii elementare. A început să frecventeze cursurile școlii de industrie de la Târgu Mureș, dar, din fericire, a renunțat, la insistențele părinților, și „pentru că nu era chemarea mea”, după cum susține interpreta. Viața a dus-o apoi la un notariat public, unde a învățat să scrie la mașină și să redacteze acte oficiale. Teoria muzicală și-a însușit-o tot în capitală, la Liceul de muzică nr.12, sub directa îndrumare a Mariei Tănase și a Miei Barbu.
A fost colegă cu cei care, peste ani, aveau să se afirme în muzică la un nivel la care mulți visează. Printre aceștia, Gheorghe Zamfir, de care Natalia Gliga își amintește că „era un coleg bun și care a avut ambiție să se realizeze”. Încă mai păstrează legătura cu maestrul, iar de fiecare dată când acesta trece prin Reghin, nu uită să o salute. Soțul interpretei, Dumitru Vasi-Șoimoșanu, a scris o antologie de umor care cuprinde peste 50.000 de anecdote grupate tematic în zeci de volume, dintre care au apărut până în prezent doar câteva, din motive financiare. Primul volum a văzut lumina tiparului abia în anul 1994 și se intitulează „Între soți”. Cel de-al doilea volum, intitulat „Iubirea e un lucru foarte mare”, a apărut în 1998, în trei ediții, la Editura Mașina de scris. Toată opera sa a fost cenzurată, nu numai pe vremea regimului comunist, ci și în anul 2003. În acel an a apărut un CD Antologia umorului politic – Eterna și fascinanta anecdotă. Ministrul de externe de atunci, Mircea Geoană, a comandat 50 de exemplare, însă comanda a fost cenzurată din 2 motive: 1. Poza de pe coperta CD-ului mai sus amintit – Iliescu era așezat lângă Ceaușescu. 2.Titlul deranja, făcând aluzie la cartea lui Adrian Costea, „Eterna și Fascinanta Românie”, care la vremea respectivă a stârnit un adevărat scandal.
A cântat timp de peste 30 de ani la ansamblul Doina Brașovului. În anul 1990 s-a pensionat și s-a întors la Reghin pentru a-și îngriji mama bolnavă. Mai colaborează cu Casa de Cultură, iar în timpul liber citește sau își îngrijește livada și grădina din fața casei.
Pe data de 30 septembrie 2005, Natalia Gliga a primit din partea Ministerului Culturii Și Cultelor, Direcția Județeană Pentru Cultură Culte Și Patrimoniu Cultural Național Mureș o Diplomă de Excelență „pentru contribuția adusă, timp de 50 de ani, la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului, pentru promovarea cântecului popular românesc”. Tot pe data de 30 septembrie 2005, Centrul Județean Pentru Conservarea Și Promovarea Culturii Tradiționale Mureș a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga la sărbătorirea a 50 de ani de activitate artistică. În aceeași zi, Consiliul Municipal Reghin, Primăria Reghin, Comisia de Învățământ, Cultură, Culte a acordat Diploma de Onoare Nataliei Gliga se acordă pentru întreaga activitate în slujba folclorului și romanței. Pe data de 12 octombrie 2008, cu ocazia Balului Pensionarilor, s-a acordat Premiul Special Nataliei Gliga.
Adelin Logofetescu
